Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

EAD DANY2311

 

IN CORPUL UMAN.......

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli cunoscute şi temute în toate comunităţile umane. Dar care sunt principalele boli încadrate ca toxiinfecţii alimentare, care sunt microbii care le declanşează şi care este principala cauză a acestor infecţii?...........
Alimentele nespălate pot fi o sursă de infectare cu bacterii, care odată ajunse în intestinele omului, pot provoca diverse boli, unele foarte grave.

Salmoneloza este provocată de bacteria Salmonella aflată în carnea de vită. Fierberea ori prăjirea cărnii duce, de regulă, la uciderea bacteriei.

Botulismul este o boală cu efect mortal, produsă de toxina bacilului botulinic. Această bacterie contaminează alimentele şi produce rapid - 12-24 de ore - boala caracterizată prin leziuni ale sistemului nervos şi ale nervilor oculari. Tratamentul se face numai cu ser antibotulinic.

Dizenteria este provocată de bacilul Shiga-Kruse şi alţi bacili înrudiţi. Aceşti microbi se înmulţesc în intestinul gros al omului, secretând nişte toxine care duc la declanşarea diareei. Dizenteria apare mai ales vara, vehiculul pentru transportul bacililor fiind muştele.

Holera este o boală infecţioasă teribilă, produsă de vibrionul specific. În mod normal, la omul sănătos vibrionul holeric este distrus de acidul stomacal. În cazul unei alimentaţii bogate acesta poate supravieţui în interiorul bolului alimentar şi ajunge în intestin unde, producând unele toxine, distruge mucoasa intestinală şi ajunge în sânge. Boala - care se declanşează la 2-3 zile după infectare - se caracterizează prin vărsături, diaree, convulsii, deshidratare severă, hipotermie, deces...

Febra tifoidă şi paratifoidă este provocată de bacilul tific şi are drept cauză principală igiena precară.

Stafilococii sunt bacterii rezistente, foarte răspândite, ale căror toxine sunt termostabile. Infectarea cu aceştia are loc rapid, de exemplu de la un panariţiu la un deget al celui care prepară mâncarea.

P U B E R T A T E A

»» Pubertatea este perioada în care are loc maturizarea din punct de vedere sexual a copiilor.

»» Pubertatea este declanşată de doi hormoni secretaţi de glanda pituitară, hormonul de stimulare foliculară şi luteina.

»» Pubertatea se desfăşoară undeva între 11 şi 15 ani. Hormonii sexului, estrogenul şi progesteronul, declanşează dezvoltarea organelor sexuale la fete şi controlează ciclul menstrual al acestora. De asemenea, în această perioadă se dezvoltă sânii şi părul pubian al fetelor.


»» La aproximativ un an de zile de la declanşarea pubertăţii, fetele au prima menstruaţie. După reglarea acesteia, este posibilă procrearea.

»» În perioada pubertăţii apare părul pe braţe, faţă şi în zona organelor genitale la băieţi. La vârsta de 15 ani, testiculele pot produce cca 200 de milioane de spermatozoizi pe zi.

D I N T I I

»» Un adult are 32 de dinţi, ce pot fi împărţiţi în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari şi 12 molari.

»» Dinţii nu se dezvoltă simultan, ci în mai multe etape. Pot fi distinse două dentiţii caracteristice: dentiţia de lapte şi dentiţia adultă.

»» Dinţii de lapte sunt în număr de 20, nu de 32 ca la adulţi.



»» Dinţii de lapte apar în ordinea următoare:
::: la 6 luni - primii incisivi;
::: la nouă luni - următorii incisivi;
::: la 12 luni - primii premolari;
::: la 18 luni - caninii;
::: la 24 de luni - ultimii premolari.

»» Dinţii de lapte durează până la aproximativ 6, 7 ani, când începe schimbarea dinţilor:
::: la 7 ani se schimbă primii incisivi;
::: la 8 ani apar şi ceilalţi incisivi;
::: la 9 ani apar primii premolari;
::: la 11 ani apar caninii;
::: la 12 ani apar ultimii premolari.
»» Molarii apar primii la 6 ani, următorii la 11 ani, iar ultimii la aproximativ 20 de ani.

»» Corpul dintelui conţine coroana (partea ieşită din gingie) şi rădăcina. Un dinte are următoarea compunere:
::: dentina, formată dintr-o substanţă proteică impregnată cu săruri de calciu;
::: smalţul, mai mineralizată decât dentina, protejează coroana dintelui;
::: cementul, care îmbracă rădăcina dintelui;
::: pulpa dentară, care conţine vase de sânge, elemente conjunctive şi fibre nervoase.

S T R U C T U R A D I N T E L U I

R I N I C H I I

Rinichi
»» Rinichii au rolul de a controla cantitatea de apă din organism şi de a asigura curăţarea sângelui.



»» Rinichii sunt asemenea unor filtre foarte performante ce permit eliminarea apei nenecesare organismului şi a impurităţilor din sânge.



»» Rinichii filtrează sângele prin intermediul unor unităţi filtrante numite nefroane.



»» Fiecare om are aproximativ 2 milioane de nefroane. Nefroanele sunt reţele complicate de mici tuburi, înfăşurate în jurul unor vase capilare. Substanţele utile din sânge sunt filtrate în aceste tuburi, apoi reabsorbite înapoi în sânge.


»» Rinichii filtrează aproximativ 1,3 litrii de sânge pe minut.



»» Tot sângele din corpul uman trece prin rinichi la fiecare zece minute; asta înseamnă că sângele este filtrat de 150 de ori pe zi.



»» Rinichii au capacitatea de a recicla orice substanţă reutilizabilă din sânge. Reţin 85 de litri de apă şi alte substanţe din fiecare 1000 de litri de sânge şi elimină numai 0,6 litri ca urină.



»» Rinichii salvează aproape toţi aminoacizii şi glucoza din sânge şi 70% din sare.



»» Rinichii asigură producţia a doi hormoni, renina - care controlează tensiunea arterială şi eritropoetina, care ajută la producerea globulelor roşii în sânge.
P A G I N A I N L U C R U

-astept alte ugestii

SUGESTII- INTREBARI -RASPUNSURI

Creat 07.05.10 00:30 | Ultima modificare 17.01.14 16:00
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one